Sedentarismul, la fel de nociv precum fumatul: de ce să nu-ți petreci pandemia în pat sau la birou

Dincolo de consecințele economice, sedentarismul a fost cel mai îngrijorător trend al pandemiei de coronavirus. Foarte mulți oameni stau mai mult la birou sau în pat, în loc să facă orice formă de efort fizic susținut.

Pe termen lung, acest trend este la fel de nociv precum fumatul, iar având în vedere numărul mare de ore pe care îl petreci oricum la birou sau în mașină, este improbabil să schimbi ceva prea curând. Încercând să asocieze niște cifre exacte acestei probleme globale, un grup de cercetători nemți au realizat un studiu al cărei concluzii au apărut de curând în Frankfurter Algemeine Zeitung.

Deși studiul a fost realizat în Germania, este foarte probabil să se aplice la fel de bine și în România. „Aceste cifre sunt extrem de alarmante. S-a ajuns la o formă îngrijorătoare de inactivitate fizică”, este de părere medicul sportiv Klaus Völker.

Proporția celor care declară că petrec mai mult de patru ore și jumătate pe zi stând așezați a crescut, între anii 2002 și 2017, cu un procent de 7,4%, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Regele Juan Carlos (URJC) din Madrid. Conform acestui studiu, 57,2% dintre bărbații și 50,2% dintre femeile din Germania „stau așezați o lungă durată de timp din zi”.

Acesta era un trend mai vechi, iar pandemia, izolarea sau carantina nu a făcut decât să-l amplifice. Chiar și dacă ai fi lucrat la birou, înainte de pandemie te mai deplasai până la un coleg să-i adresezi o întrebare. Această posibilitate nu mai există acum. „Cred că biroul de acasă leagă oamenii de masa de lucru”, declară Völker.

Nu știm momentan ce se întâmplă în America, de exemplu, dar situația din UE este un dezastru medical ale cărui consecințe le vom resimți în anii următori. Cercetătorii URJC au analizat rezultatele a patru sondaje cu peste 96.000 de participanți din toate țările Uniunii Europene. Inactivitatea fizică crește peste tot. Recent, 54,3% dintre respondenți au recunoscut că au stat în șezut mai mult de patru ore și jumătate pe zi. În Germania procentul acestei categorii este de 53,7%. Cercetătorii consideră că patru ore și jumătate este pragul temporal dincolo de care riscul de afectare a sănătății crește.

Partea bună, dacă o putem numi așa, este că femeile sunt un pic mai conștiente de consecințele dezastruoase ale sedentarismului. Vești bune vin din partea femeilor germane, pentru că numărul celor care petrec mult timp stând a scăzut din 2002 până în 2017 cu 1,2%, în timp ce, în rândul bărbaților germani a crescut cu 15,6%.

Tinerii sunt mai afectați decât bătrâni, iar urmările le vom vedea în următoarele decenii. În Europa, în comparație cu cei din generația tânără, relativ puțini vârstnici stau așezați prea mult timp. În grupul de 65 de ani și peste, proporția a fost de 55,6%, comparativ cu 58,3% în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani. Grupul de persoane care au între 35 și 44 de ani a înregistrat cea mai puternică tendință negativă, proporția crescând cu 15,4%, de la 43,7% la 59,1%.

Dacă ar fi să asociezi o cauză acestui trend, aceea ar putea consta în gadgeturile care ne înconjoară.  „Inactivitatea fizică se datorează, în primul rând, faptului că oamenii interacționează tot mai mult cu tehnologii precum smartphone-urile și serviciile de streaming atât la locul de muncă, cât și în timpul lor liber”, apreciază autorul principal al studiului Xián Mayo.

În privința consecințelor, aceste sunt cât se poate de clare. A sta așezat prea mult timp reprezintă un factor de risc major în dezvoltarea multor boli cronice, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și cancerul. Cercetătorii consideră inactivitatea fizică drept o amenințare majoră asupra sănătății în societatea modernă. „Metabolismul și sistemul cardiovascular funcționează cu încetinitorul”, remarcă Klaus Völker.